ADPM Health
4 mituri despre detartraj. E periculos dacă îl faci prea des?
Detartrajul este una dintre cele mai necesare proceduri de igienizare dentară, dar și una care a generat numeroase mituri și temeri nejustificate. Mulți pacienți se întreabă dacă e sigur să îl facă mai des de o dată pe an, dacă afectează smalțul sau dacă provoacă sensibilitate dentară. Medicul stomatolog Sorina Stroe, asistent universitar doctor, vorbește despre cele mai populare mituri despre detartraj și explică de ce această procedură este, de fapt, un pilon de bază în menținerea sănătății orale.
4 mituri despre detartraj. E periculos dacă îl faci prea des?
Mitul 1: „Detartrajul strică dinții dacă e făcut prea des”
Fals! Detartrajul realizat corect nu afectează în niciun fel structura dinților. Din contră, tartrul acumulat este cel care dăunează sănătății orale.
„Aceasta este una dintre cele mai frecvente întrebări pe care le primesc la cabinet: ‘Nu cumva detartrajul făcut prea des strică dinții?’ Răspunsul este clar: NU! Detartrajul realizat cu instrumente profesionale, de către un medic dentist sau un igienist dentar cu experiență, este o procedură complet sigură. Nu smalțul este cel care suferă, ci dinții și gingiile necurățate de tartru. Tartrul duce la inflamații, sângerări, respirație urât mirositoare și, în cele din urmă, la boala parodontală”, declară medicul stomatolog Sorina Stroe.
Atenție însă la „instrumentele-minune” promovate pe internet, care pot face mai mult rău decât bine. Autotratamentele sau detartrajul realizat în afara cabinetului stomatologic pot afecta structurile dentare.
„Este foarte important ca această procedură să se facă doar în cabinetul stomatologic. Am întâlnit pacienți care au încercat acasă diverse instrumente cumpărate online și, din păcate, au produs daune reale dinților”, explică Dr. Sorina Stroe (MG Dental).
Mitul 2: „După detartraj, dinții devin sensibili și se mișcă”
„Da, sensibilitatea dentară poate apărea temporar după detartraj, dar nu pentru că dintele ar fi fost afectat. În cazul în care tartrul era prezent în cantitate mare, e posibil ca unele porțiuni expuse ale rădăcinii dentare să fie mai sensibile o perioadă. E ca și cum dăm jos o pătură care învelea dinții. Însă această sensibilitate este tranzitorie și absolut normală”, spune medicul stomatolog Sorina Stroe.
Cât despre ideea că dinții „se mișcă” după detartraj, iată care este realitatea:
„Tartrul poate acționa ca o legătură rigidă între dinți, mai ales în stadii avansate. Ca cimentul dintre cărămizi. Când îl îndepărtăm, ceea ce iese la iveală este problema reală – boala parodontală, care a fost mascată de tartru. Așadar, detartrajul nu provoacă mobilitatea dinților, ci doar o face vizibilă”, adaugă medicul stomatolog.
Mitul 3: „Detartrajul se face o dată pe an, nu mai des”
Nu există o regulă universal valabilă privind frecvența detartrajului. Aceasta depinde de particularitățile fiecărui pacient.
„Frecvența detartrajului diferă de la o persoană la alta. Ritmul de formare a tartrului, obiceiurile alimentare, igiena orală, fumatul sau prezența unor afecțiuni gingivale sunt factori care trebuie luați în calcul. Pentru un adult sănătos, un detartraj la fiecare șase luni este recomandat. În cazul pacienților cu parodontoză sau cu predispoziție mare de a face tartru, poate fi indicat chiar la 3-4 luni. Este important ca pacienții să înțeleagă că nu frecvența afectează dinții, ci absența acestei proceduri esențiale. Tartrul nu se elimină prin simplul periaj. Iar dacă îl lăsăm să se acumuleze, în timp, va crea probleme serioase,” explică medicul stomatolog Sorina Stroe.
Mitul 4: „Detartrajul cu ultrasunete este agresiv”
Total fals. Detartrajul cu ultrasunete este una dintre cele mai moderne, eficiente și blânde metode de igienizare profesională.
„Tehnologia cu ultrasunete permite îndepărtarea precisă a tartrului fără să afecteze țesuturile moi sau dure. Aparatul funcționează pe baza vibrațiilor care sparg tartrul, nu pe forță mecanică agresivă. Procedura este rapidă, eficientă și, de cele mai multe ori, confortabilă”, spune Dr. Sorina Stroe (MG Dental).
Dacă un pacient simte disconfort, acest lucru poate fi remediat cu ușurință.
„Uneori, o simplă ajustare a intensității aparatului sau o anestezie locală ușoară pot face diferența. Important este ca pacientul să comunice cu medicul”, adaugă medicul Sorina Stroe.
Detartrajul este o procedură recomandată pentru prevenție
Detartrajul nu este un moft, nici o procedură de care să ne temem. Este o procedură cu rol în prevenirea unor afecțiuni serioase, precum gingivita sau boala parodontală.
„Am spus adesea pacienților mei că detartrajul este pentru dinți ceea ce schimbul de ulei este pentru mașină. Nu aștepți să se defecteze motorul ca să faci întreținerea. La fel, nu trebuie să aștepți durerea sau sângerarea gingiilor pentru a veni la detartraj”, încheie Dr. Sorina Stroe (MG Dental).