Interviuri
Exclusiv! Cabral: „In Romania ma derajeaza pesimismul, defetismul si delasarea oamenilor!”
Cabral ne declara in urmatorul interviu exclusiv ca succesul de care se bucura blogul sau este datorat faptului ca scrie „cu nonsalanta, fara pretentii, fara crisparea celui care asteapta laude si recunoasteri”. Vedeta Acasa ne vorbeste despre educatia pe care i-o acorda fiicei sale, Inoke, si despre nemultumirile personale vis-a-vis de pesimismul, defetismul si delasarea romanilor. Un prim interviu din cadrul saptamanii dedicate Povestirilor de Noapte.
La “Povestiri de noapte” de la Acasa intram zilnic in culisele evenimentelor mondene si in viata vedetelor din Romania.
Echipa emisiunii are grija sa ne tina la current cu tot ce se intampla in viata si cariera vedetelor adevarate dar si a celor de carton.
Saptamana aceasta va invitam in culisele emisiunii, stand de vorba, in premiera, cu intreaga echipa a “Povestirilor de noapte”.

Reportajele pe care le anunti in cadrul emisiunii Povestiri de Noapte sunt o pata de culoare intr-o lume in general trista. Pe moment te amuzi si ne amuzam. Insa dupa aceea, ti se intampla sa cazi in depresie?
Lumea este variata, are sare si piper, miere si zahar, cine suntem noi sa dam note, sau sa incercam sa transformam lumea asa cum ne-am dori?! Lasa lumea asa cum e, bucura-te de ce-ti place la emisiune si apoi baga nani ca-i tarziu!
Nu putine sunt postarile pesimiste pe blogul tau. Am tinde sa te consideram: “Ziua vesel, noaptea trist”, ca in vorba aceea despre artist. Se aplica in cazul tau?
Omul este schimbator, mai ales omul deschis catre lume, lasi lucrurile sa te influenteze, acum te bucuri – in cateva ore ceva te intristeaza. Asta-i viata! Pana la urma depinde de tine sa decizi cat de deschis esti, te poti inchide in tine si-apoi nimic nu te mai influenteaza, dar e pacat! Nu mai traiesti nimic.
Ai fost tot timpul talentat la scris? Sau ti-ai descoperit aceast talent de cand ai lansat blogul personal?
Nu cred ca-s talentat ci ca… scriu cu nonsalanta, fara pretentii, fara crisparea celui care asteapta laude si recunoasteri. Pur si simplu scriu ce simt.

De ce consideri ca blogul tau este unul dintre cele mai citite din Romania? Ce crezi ca atrage publicul?
Probabil pentru ca scriu sincer, ca indemn intotdeauna numai catre bine, pun bold si underline pe optimism, fac zambetul sa iasa la iveala des, ma intereseaza cei care ma citesc dar, sincer sa fiu, nu stiu sigur. Tu de ce crezi?
Ce te deranjeaza cel mai mult in aceasta tara?
Pesimismul si defetismul oamenilor. Si delasarea, resemnarea fata de cele rele ce se intampla, refuzul de a vedea si partile bune.
Sa vorbim despre educatia pe care i-o acorzi fiicei tale, Inoke. Te documentezi in acest domeniu sau totul vine firesc?
Ne documentam amandoi, si eu si Luana, atunci cand ne apar semne de intrebare. In rest o educam asa cum simtim, cum credem ca-i mai bine.
Cum iti petreci timpul alaturi de ea? Esti un tata permisiv sau exigent?
In general eu sunt responsabilul cu agitatia, eu trag de ea s-o scot din casa, sa facem sporturi, sa exploram. Incerc sa o apropii cat pot de natura, s-o indepartez de oras, e un copil dinamic si se arunca voluntara in orice chestie noua (si nebuna).
Iti doresti un baiat?
Am asteptarile unui om normal.
Maine, Mircea Solcanu ne va vorbi despre succes, dezamagiri si de ce s-ar muta la Londra. Si, nu uitati, saptamana aceasta este „Saptamana Povestiri de noapte” pe Agentia de Presa Mondena.

