Cum distrug graffiti-urile imaginea și valoarea unui oraș. Cazul Bucureștiului, explicat de arhitectul Mădălina Elena Toma

Cum distrug graffiti-urile imaginea și valoarea unui oraș. Cazul Bucureștiului, explicat de arhitectul Mădălina Elena Toma

Pentru arhitectul Mădălina Elena Toma, fondatoarea ArhiTem Studio și membru al Comisiei de Disciplină din cadrul Ordinului Arhitectilor din Romania – Fialiala Bucuresti, problema trebuie înțeleasă dincolo de aparențe.

„În mod general, nu este legal să aplici graffiti pe o clădire fără acordul proprietarului. În majoritatea cazurilor, vorbim despre vandalism sau distrugerea bunului altuia, mai ales atunci când sunt afectate fațadele sau elementele arhitecturale”, explică arhitectul.

În cazul clădirilor de patrimoniu, lucrurile devin și mai sensibile. „Acolo nu mai vorbim doar despre o intervenție estetică, ci despre o posibilă afectare a unui bun cultural protejat. Libertatea de expresie nu poate însemna libertatea de a interveni asupra patrimoniului comun”, explică Mădălina Elena Toma.

Grafitti-urile afectează piața imobiliară

Dincolo de legalitate, impactul asupra pieței imobiliare este semnificativ. Apariția graffiti-ului necontrolat într-un ansamblu rezidențial nou poate altera rapid percepția asupra calității și siguranței.

„Un proiect nou transmite, în mod normal, ideea de control, întreținere și calitate. În momentul în care apar astfel de intervenții, imaginea se schimbă imediat și poate sugera lipsă de administrare sau chiar probleme de securitate. Valoarea unui imobil nu este dată doar de construcție, ci și de imaginea și contextul în care este perceput. Iar acest lucru influențează direct atractivitatea și, implicit, prețul.”, spune Mădălina Elena Toma.

Clădirile de patrimoniu, victimele supreme

Situația este și mai gravă în cazul clădirilor de patrimoniu, unde fenomenul este, din păcate, frecvent. În București, numeroase imobile istorice sunt afectate de astfel de intervenții, uneori chiar la scurt timp după restaurare.

„Am văzut clădiri recent reabilitate care au fost vandalizate în câteva zile. Este, probabil, unul dintre cele mai frustrante lucruri pentru un arhitect și pentru beneficiar. Distrugerea se produce în câteva minute, dar repararea poate dura săptămâni și implică costuri semnificative.”, subliniază arhitectul.
Procesul de refacere nu este nici simplu, nici rapid, mai ales în cazul patrimoniului.

„Nu poți interveni cu soluții standard. Trebuie folosite metode speciale, care să nu afecteze materialele originale, ceea ce înseamnă timp, expertiză și bani. Practic, vorbim despre o intervenție complexă pentru a repara un gest făcut în câteva minute. Ca arhitect, poți sprijini beneficiarul în alegerea soluțiilor corecte de curățare sau în implementarea unor măsuri de protecție, dar acestea sunt reacții, nu prevenție.”, explică fondatoarea ArhiTem Studio.

Problema, spune arhitectul, nu este existența graffiti-ului ca formă de expresie, ci lipsa unui cadru clar în care acesta să se manifeste.

„Orașele care gestionează bine acest fenomen nu îl ignoră, dar nici nu îl lasă să devină haotic. Există zone dedicate artei urbane, unde intervențiile sunt încurajate și chiar valorificate, dar există și reguli foarte clare pentru protejarea clădirilor valoroase.”, spune Mădălina Elena Toma.

Cum se procedează în alte capitale europene

În marile capitale europene, acest echilibru este deja funcțional. Graffiti-ul este integrat în identitatea urbană acolo unde are sens, dar strict interzis în zonele sensibile. În paralel, sancțiunile sunt aplicate consecvent, iar educația joacă un rol esențial.

„Un oraș matur nu interzice expresia, dar o canalizează și o protejează acolo unde contează”, punctează Mădălina Elena Toma.

În România, și în special în București, această abordare este încă în formare. Lipsa unei strategii coerente și a unei conștientizări reale a valorii patrimoniului face ca fenomenul să fie tratat fragmentat, fără rezultate pe termen lung.

„Este nevoie de un echilibru între reglementare, educație și alternativă. Nu putem vorbi despre orașe de calitate fără respect pentru spațiul construit”, concluzionează arhitectul Mădălina Elena Toma.

Cumperi o casă? La ce sa fii atent și de ce trebuie să consulți arhitectul înainte de achiziție!