De ce unele persoane dezvoltă mai ușor carii și infecții dentare

De ce unele persoane dezvoltă mai ușor carii și infecții dentare

Placa bacteriană nu este doar un strat superficial care se depune pe dinți, ci un biofilm organizat, în care bacteriile colaborează și devin mai rezistente.

„De multe ori, pacienții sunt surprinși să afle că placa bacteriană nu este un simplu depozit care poate fi îndepărtat ușor, ci un ecosistem complex. Bacteriile din acest biofilm comunică între ele și își cresc capacitatea de a rezista la factorii externi, inclusiv la igienizarea insuficientă sau incorectă”, declară medicul stomatolog Sorina Stroe.

Anumite bacterii, precum Streptococcus mutans și Lactobacillus spp., au un potențial cariogen ridicat, deoarece transformă carbohidrații în acizi. Acești acizi scad pH-ul din cavitatea orală sub pragul critic de aproximativ 5,5, favorizând distrugerea smalțului.

„Există pacienți la care acest biofilm este mai agresiv și mai stabil. În aceste cazuri, chiar dacă igiena este corectă, evoluția leziunilor carioase poate fi mai rapidă, ducând în timp la afectarea pulpei dentare și la apariția infecțiilor”, adaugă Dr. Sorina Stroe (MG Dental).

Echilibrul fragil dintre demineralizare și remineralizare

Smalțul dentar este într-un proces continuu de pierdere și refacere a mineralelor. Acest echilibru este influențat de mai mulți factori, inclusiv saliva și alimentația.

„În mod normal, există un echilibru între demineralizare și remineralizare. Problema apare atunci când episoadele de scădere a pH-ului sunt frecvente, cum se întâmplă în cazul gustărilor dese sau al consumului de băuturi acide. Atunci, smalțul nu mai are timp să se refacă”, adaugă medicul stomatolog Sorina Stroe.

Saliva joacă un rol esențial în acest proces, prin aportul de calciu, fosfați și fluor.

„Pacienții cu o secreție salivară redusă sau cu o capacitate scăzută de remineralizare sunt mult mai vulnerabili la carii. La aceștia, cariile pot evolua rapid, chiar și în condițiile unei igiene aparent corecte”, spune Dr. Sorina Stroe (MG Dental).

Structura dinților, un factor foarte important

Nu toți dinții sunt la fel. Diferențele de structură pot influența semnificativ riscul de infecții și carii.

„Există variații naturale în ceea ce privește gradul de mineralizare al smalțului sau permeabilitatea dentinei. Un smalț mai slab mineralizat sau defectele de dezvoltare, cum este hipomineralizarea molar-incisivă, permit bacteriilor să pătrundă mai rapid în profunzime”, explică medicul stonatolog Sorina Stroe.
Dentina, fiind mai puțin dură decât smalțul, facilitează avansarea infecției.

„Odată ce bacteriile ajung în dentină, procesul evoluează mult mai rapid. Aceasta oferă un mediu favorabil pentru difuzia bacteriană, iar riscul de afectare pulpară crește semnificativ”, mai spune Dr. Sorina Stroe (MG Dental).

Răspunsul organismului diferă de la pacient la pacient

Pulpa dentară are propriile mecanisme de apărare, însă acestea sunt limitate de spațiul restrâns în care se află.

„Pulpa dentară reacționează la agresiuni prin inflamație și prin formarea de dentină secundară sau terțiară. Însă, pentru că este un spațiu închis, inflamația duce rapid la creșterea presiunii interne, ceea ce poate compromite vascularizația și favoriza necroza”, spune medicul stomatolog Sorina Stroe.
Starea generală de sănătate influențează, de asemenea, evoluția infecțiilor.

„Afecțiuni sistemice precum diabetul zaharat reduc capacitatea organismului de a lupta cu infecțiile și de a se vindeca. De aceea, acești pacienți sunt mai predispuși la infecții dentare severe și la complicații”, declară Dr. Sorina Stroe (MG Dental).

Saliva, un aliat adesea subestimat

Saliva nu are doar rol de hidratare, ci reprezintă un element-cheie în protecția orală.

„Saliva are funcții multiple: neutralizează acizii prin efectul tampon, are rol antimicrobian și contribuie la remineralizarea smalțului. Este, practic, un sistem natural de protecție.

Atunci când cantitatea sau calitatea salivei este afectată, riscul de infecții crește. Hiposalivația, fie că este cauzată de stres, medicație sau afecțiuni sistemice, reduce semnificativ aceste mecanisme de apărare. În lipsa salivei, biofilmul bacterian devine mai greu de controlat”, explică medicul stomatolog Sorina Stroe.

Factori locali care favorizează infecțiile

Anatomia dentară și anumite probleme locale pot crea zone greu de igienizat.

„Înghesuirile dentare, lucrările protetice incorect adaptate sau obturațiile infiltrate sunt factori care favorizează retenția plăcii bacteriene. Aceste zone devin adevărate rezervoare de bacterii.

În plus, structura naturală a dinților poate contribui la acest risc „Șanțurile și fosetele adânci ale molarilor sunt dificil de curățat, chiar și pentru pacienții disciplinați. De aceea, unele persoane dezvoltă carii în aceste zone, în ciuda unei igiene riguroase”, spune Dr. Sorina Stroe (MG Dental).

Cum evoluează infecția dentară

Procesul prin care o carie ajunge să devină o infecție este bine definit, dar viteza de evoluție diferă de la pacient la pacient.

„Totul începe cu demineralizarea smalțului, urmată de afectarea dentinei. Dacă procesul continuă, apare inflamația pulpară, care poate fi reversibilă sau ireversibilă. În lipsa tratamentului, se ajunge la necroză pulpară și ulterior la infecție periapicală, cum ar fi granulomul sau abcesul.

Unii pacienți pot avea o evoluție lentă, în timp ce la alții procesul este accelerat. Acest lucru depinde de toți factorii despre care am discutat: bacterii, salivă, structură dentară și starea generală de sănătate”, încheie medicul stomatolog Sorina Stroe.

De ce apar chisturile dentare și cum le descoperim?