Connect with us

Stiri Interne

Doar 1% din materialele rare sunt reciclate din deșeurile de echipamente electrice și electronice!

Noul raport Global E-Waste Monitor realizat de ONU arată amploarea îngrijorătoare a crizei deșeurilor de echipamente electrice și electronice (DEEE), care a atins un nou record în 2022, când lumea a aruncat 62 de milioane de tone de DEEE-uri.

Publicat

pe

Doar 1% din materialele rare sunt reciclate din deșeurile de echipamente electrice și electronice!

Estimările din prezent arată că în 2030, vom genera peste 80 de milioane de tone de DEEE-uri anual, deși inițial prognoza era de 70 de milioane de tone. În același timp, conform datelor, generăm acum deșeuri de echipamente electrice și electronice (EEE) de aproximativ 6 ori mai multe decât se pot recicla eficient.

Mai puțin de un sfert din acestea, 22,6%, sunt colectate responsabil pentru reciclare, iar cota globală de reciclare pentru materialele rare din DEEE-uri este de doar 1%, tocmai pentru că nu reciclăm suficient.

În același timp, materialele rare prezente încă în natură sunt din ce în ce mai limitate și mai dificil de procurat, ori se obțin printr-un proces foarte poluant. Acest fapt va duce, susțin specialiștii, la adâncirea crizei mondiale a resurselor, ce se va concretiza în întârzieri de producție, o criză a componentelor și prețuri mai mari plătite de consumatorul final.

Cristian Pocol, președintele Asociației RESPO DEEE, explică în ce mod reciclarea extrem de scăzută va afecta economia mondială și buzunarul fiecăruia dintre noi.

”Foarte multe dintre echipamentele electrice și electronice pe care le folosim conțin materiale rare precum aur, argint, paladiu, indiu, rodiu sau litiu, care sunt acum din ce în ce mai greu de găsit pentru a fi exploatate. Având în vedere că oamenii cumpără în exces noi produse electrice și electronice, cele ieșite din uz ajung deșeuri și, din păcate, nu sunt colectate corect spre a fi reciclate și ajung aruncate la gunoiul menajer sau în natură.

Conform celui mai nou raport al ONU, doar 1% din materialele rare conținute de aceste deșeuri ajunge să fie reciclat. Ratăm astfel șansa să recuperăm o mare parte din aceste resurse și ajungem să fim dependenți de exploatarea altora noi din natură. Din păcate, nu prea mai avem de unde.

Se preconizează astfel o criză și mai amplă a resurselor de care avem nevoie pentru a produce noi echipamente electrice și electronice, indispensabile pentru traiul nostru de zi cu zi. Acest lucru se traduce prin îngreunarea și chiar blocarea lanțurilor de producție, întârzieri de livrare pentru consumator și prețuri din ce în ce mai mari pentru fiecare dintre noi. Situația ar sta cu totul altfel dacă am colecta corect DEEE-urile și acestea ar ajunge în fabrici de reciclare, unde materialele rare din componența lor ar putea fi salvate și folosite pentru producția altor echipamente”, spune Cristian Pocol, președintele Asociației RESPO DEEE (www.respo.ro).

Cererea de elemente rare va crește de 7 ori până în 2040

În 2021, au fost extrase 280.000 de tone de materii prime rare, de aproximativ 32 de ori mai mult decât la mijlocul anilor 1950. Până în 2040, se estimează că vom avea nevoie de până la șapte ori mai multe astfel de materii prime decât folosim astăzi.

Două dintre cele mai ușor reciclabile metale regăsite în DEEE-uri sunt aluminiul și cuprul. Ambele joacă roluri esențiale în tranziția energetică: cablurile din cupru sunt predominante într-o gamă de tehnologii cu emisii scăzute și zero de carbon, de la turbine eoliene la liniile de transport electric care transportă energie regenerabilă. Aluminiul este utilizat ca metal de sprijin în vehicule electrice, panouri solare și multe altele.

“Doar 60% din cele 4 milioane de tone metrice de aluminiu și 2 milioane de tone metrice de cupru prezente în deșeurile electronice generate în 2022 au fost reciclate. Restul au ajuns în natură sau la groapa de gunoi. Cererea de aluminiu este de așteptat să crească cu până la 80% până în 2050 din cauza presiunilor tranziției energetice. Pe de altă parte, extracția aluminiului generează de peste 10 ori mai multe emisii de carbon decât reciclarea aluminiului.

În 2022, cererea de cupru din sectorul tehnologiei climatice a fost de aproape 6 milioane de tone metrice, potrivit Agenției Internaționale pentru Energie sau IEA. Într-un scenariu în care lumea reduce agresiv emisiile pentru a limita încălzirea globală la 1,5 grade Celsius (2,7 grade Fahrenheit), cererea de cupru pentru tehnologii cu emisii scăzute de carbon s-ar putea tripla până în 2030”, adaugă Cristian Pocol, președintele Asociației RESPO DEEE (www.respo.ro).

Creșterea cotei de reciclare și inovațiile tehnologice, soluții pentru criza materialelor rare

Conform raportului ONU, din cele 62 de milioane de tone de DEEE-uri aruncate anual se recuperează doar 1% materiale rare, rata de reciclare foarte mică fiind cauzată și de faptul că toate aceste elemente sunt dificil de recuperat din cadrul electrocasnicelor stricate. Recomandările specialiștilor sunt de creștere a ratei de reciclare a metalelor rare la 10%, iar acest lucru nu se poate face decât prin creșterea cotei de reciclare la nivel global și a inovațiilor tehnologice care să faciliteze recuperarea lor.

“Materialele rare sunt adesea utilizate în cantități mici și sunt dispersate în diverse componente ale dispozitivelor electronice. Acest lucru face ca procesul de recuperare să fie tehnic provocator și ineficient. Tehnologiile actuale de reciclare nu sunt suficient de avansate pentru a separa și recupera eficient materialele rare din produsele complexe. Pentru a recupera mai multe materiale rare trebuie sa crească cota de reciclare, deci este nevoie de un efort colectiv, al fiecare persoane în parte.

Pe de altă parte, se testează noi tehnologii de reciclare a acestor tipuri de metale, care vor fi cu siguranță implementate în următorii ani. Tot ce putem face, acum, nu mai târziu, este să ne asigurăm că aceste deșeuri ajung unde trebuie. Resursele naturale sunt din ce în ce mai rare, iar companiile miniere propun acum extracția acestor materiale brute din adâncurile mării pentru a face față cererii în creștere. Acest proces provoacă însă daune imense mediului înconjurător”, menționează Cristian Pocol, președintele Asociației RESPO DEEE (www.respo.ro).