Connect with us

ADPM Business

România riscă falimentul industriei de reciclare a DEEE-urilor din cauza noii legi AFM

Discutată intens în prima jumătate de an și contestată de reprezentanții OTR-urilor, Legea privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 125/2022 pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 196/2005 privind Fondul pentru mediu a fost publicată săptămâna trecută în Monitorul Oficial. Modificările aduse riscă să arunce la gunoi industria de reciclare a deșeurilor de echipamente electrice și electronice.

Publicat

pe

România riscă falimentul industriei de reciclare a DEEE-urilor din cauza noii legi AFM

O modificare majoră adusă de actul normativ privește reducerea penalității pentru neatingerea țintelor de colectare a DEEE de la 4 lei la 2 lei/kg, însă, chiar și așa, viitorul organismelor care se ocupă de reciclarea DEEE-urilor va fi unul dificil și incert, multe dintre ele urmând să raporteze falimentul.

„Inițial, această taxă propusă era de 4 lei/kg, însă în urma numeroaselor discuții s-a reușit scăderea ei la 2 lei/kg, cu toate că toate organismele care se ocupă propriu-zis de reciclarea deșeurilor de echipamente electrice și electronice din piață au insistat pentru înlăturarea ei completă. În afară de Polonia, această taxă nu se aplică nicăieri în Uniunea Europeană pentru că țintele impuse sunt imposibil de atins. Țintele – care acum sunt 65% – se calculează în funcție de volumul de echipamente electrice și electronice puse pe piață. Ele sunt însă foarte greu de atins, și nu doar în România. La nivel european, cea mai recentă evaluare arăta că 24 din 27 de țări UE nu au ajuns la 65%, iar media europeană este sub 50%. Nici măcar Suedia, țara care a creat acest sistem, nu a reușit să atingă țintele de colectare, iar Comisia Europeană discută acum varianta de a modifica mecanismul de calcul pentru a-l face mai realist”, declară Cristian Pocol, Președintele Asociației RESPO DEEE (www.respo.ro).

Asociația RESPO DEEE preia responsabilitatea legală a 200 de producători și importatori de echipamente electrice și electronice din România

Cum funcționează piața de reciclare?

Ca să înțelegem întregul sistem, trebuie să privim însă în ansamblu modul de funcționare al industriei de reciclare.

Advertisement

În primul rând vorbim despre producători, cei care pun în piață spre vânzare produse și echipamente electrice și electronice, care la un moment dat vor deveni DEEE-uri, adică deșeuri de echipamente electrice și electronice.

Scopul este ca aceste deșeuri să nu ajungă la groapa de gunoi, ci într-un circuit de reciclare, astfel că toți producătorii trebuie să încheie contracte cu organizațiile de transfer de responsabilitate, cunoscute și sub numele de OTR. Acestea sunt pilonul doi al acestei industrii; sunt interfața între cei care generează deșeurile și reciclatorii propriu-ziși. Ele preiau această responsabilitate, ocupându-se de colectarea deșeurilor spre reciclare. În cazul DEEE, costurile lor sunt acoperite prin tariful de gestionare pe care îl plătim pentru produse.

Al treilea jucător important sunt reciclatorii, cei care preiau volumul DEEE-urilor colectate de OTR-uri, îl introduc într-un circuit complex de reciclare și transformă multe dintre aceste deșeuri în materie primă, susținând astfel economia circulară.

Frauda în raportări și specula, încurajate de noua lege AFM

Toată discuția despre instituirea acestor penalități a creat efecte negative în piața complexă a deșeurilor de echipamente electrice și electronice. Pe de o parte, a încurajat fenomenul de speculă, astfel că mulți dintre colectorii cu care OTR-urile aveau contract au crescut prețul nejustificat de mult, profitând de amenințarea penalității.

Advertisement

În același timp, piața românească nu generează suficiente DEEE-uri ca să atingă ținta de colectare de 65% din media EEE puse pe piață în ultimii 3 ani. Mai mult, la penalitatea de 4 lei pe kilogram, atât cât se dorea inițial, România avea cele mai aspre sancțiuni din Uniunea Europeană, asta în condițiile în care nicio țară mult mai dezvoltată, ca exemplu Germania, Suedia, Norvegia sau Finlanda, nu realizează această țintă. Cu penalitatea scăzută la 2 lei, România se aliniază acum cu Polonia, singura țară din UE care introduce o astfel de măsură.

„În această situație complexă, reprezentanții OTR-urilor s-au confruntat cu majorări de prețuri nejustificate din partea colectorilor, iar unii dintre ei, ca să scape de sancțiuni, au făcut raportări false ale volumelor de DEEE-uri colectate. Conform celor declarate de Aurelian Dobre, Președintele AFM, într-o dezbatere publică avută recent s-a constatat că din cele 150.000 de tone DEEE colectate oficial în România în 2022, în jur de 30.000 de tone sunt fictive, adică un fenomen clar de fraudă și fals în acte. Mai mult, investigațiile continuă și valoarea fraudei va crește”, mai spune Cristian Pocol, Președintele Asociației RESPO DEEE.

Falimentul industriei de reciclare DEEE, o chestiune de timp

 

Chiar și la valoarea de 2 lei penalitate pentru kilogramul de DEEE-uri necolectat din piață, viitorul industriei de reciclare este unul incert, multe OTR-uri fiind în pragul falimentului.

Advertisement

„Rezultatele financiare ale tuturor OTR publicate pe Ministerul Finanțe arată o pierdere de 5,7 milioane de euro anul trecut, ceea ce este o mare problemă pentru piața actuală, care este subfinanțată. Prezența acestei penalități, lipsa deșeurilor, lipsa infrastructurii de colectare și tratare fac ca acest domeniu de activitate să fie unul imposibil de gestionat, iar din totalul celor 19 OTR-uri ce există în România cele mai multe vor ajunge în incapacitate de plată.

Calculele făcute de companii arată că volumul amenzilor ar ajunge la circa 25 de milioane de euro. Lumea trebuie să înțeleagă că nu ne aflăm în situația în care avem DEEE-uri și nu ne facem treaba. Ne străduim să adunăm tot ce se poate, însă nu există suficiente deșeuri în prezent. Cum poți realiza ținta în aceste condiții? Această țintă se va schimba la nivel European foarte curând, iar penalitatea de 2 Lei trebuie să dispară și ea. Altfel, industria va ajunge în faliment și vom vedea peste tot în natură munți de frigidere, mașini de spălat, televizoare, cabluri și echipamente electrice, de care nu se mai preocupă nimeni să le adune”, mai spune Cristian Pocol, Președintele Asociației RESPO DEEE.

Cum arată viitoarele orașele sustenabile din România. Proiectele studenților, premiate de Ministrul Tanczos Barna și Asociația RESPO DEEE!