Unul din doi adulți are gingivită. De ce a ajuns această afecțiune a gingiilor atât de răspândită?

Unul din doi adulți are gingivită. De ce a ajuns această afecțiune a gingiilor atât de răspândită?

„Ca să putem preveni instalarea gingivitei, este foarte important ca fiecare dintre noi să înțeleagă factorii care duc la apariția acesteia. Modul în care ne curățăm zilnic dinții este unul din acești factori, pentru că mulți oameni o fac greșit sau insuficient”, spune medicul stomatolog Sorina Stroe.

De ce facem gingivită?

„Nu ne spălăm pe dinți cum trebuie. Una dintre principalele cauze ale gingivitei este igiena orală necorespunzătoare. Neglijarea periajului regulat și a folosirii mijloacelor de igienă orală -dușul bucal, de exemplu, permit acumularea plăcii bacteriene pe suprafața dinților și în jurul gingiilor. Această placă se transformă apoi în tartru, care poate irita gingiile și poate conduce la inflamație.

Consumăm mult zahăr și carbohidrați. Dieta precară poate contribui la apariția gingivitei. Consumul excesiv de alimente bogate în zahăr și carbohidrați poate spori dezvoltarea bacteriilor în cavitatea orală, accentuând astfel riscul de gingivită. De asemenea, deficiențele nutriționale, cum ar fi lipsa de vitamina C și calciu, pot slăbi sistemul imunitar și pot face mai dificilă lupta împotriva inflamațiilor din corp, inclusiv de la nivelul gingiilor.

Fumatul. Fumatul reprezintă, de asemenea, un factor de risc major pentru gingivită. Substanțele chimice din tutun pot deteriora țesuturile gingiilor, reducând fluxul de sânge și diminuând capacitatea organismului de a vindeca și de a proteja gingiile împotriva infecțiilor.

Medicamentele. Anumite afecțiuni și tratamente medicamentoase pot crește susceptibilitatea la gingivită. De exemplu, diabetul zaharat poate afecta capacitatea organismului de a combate infecțiile, incluzând cele din cavitatea orală, iar anumite medicamente, cum ar fi antidepresivele și anticonvulsivantele, pot reduce fluxul de salivă și pot favoriza acumularea plăcii bacteriene.

Moștenirea genetică. Predispoziția genetică joacă, de asemenea, un rol important în dezvoltarea gingivitei. Unele persoane sunt mai predispuse genetic să dezvolte inflamații ale gingiilor decât altele, chiar și cu o igienă orală adecvată”, explică medicul stomatolog Sorina Stroe (MG Dental).

Cum descoperim că avem gingivită?

„Gingivita se manifestă prin gingii inflamate, roșii, care sângerează la simpla palpare sau periaj, fără să dea simptome dureroase în cele mai multe cazuri”, spune medicul stomatolog Sorina Stroe.

Ce se întâmplă dacă nu tratăm gingivita?

„Netratată, gingivita escaladează și evoluează către următoarea etapă, parodontita. De aceea e important să ne prezentăm periodic pentru controale la medicul dentist, pentru a putea surprinde în etapa incipientă problema. Parodontita are o anumită etapizare, în stadiile cele mai avansate dând următoarele simptome: gingii roșii, inflamate, sângerânde, sensibilitate dentară, sensibilitate gingivală, respirație urât mirositoare, dinți mobili, dinți care își schimbă poziția, durere la masticație, retracție gingivală, etc”, mai spune Dr. Sorina Stroe.

Cum se tratează gingivita

„Gingia este principala barieră de protecție împotriva bacteriilor de la nivelul cavității orale. De aceea, este foarte important să o menținem sănătoasă. O gingie sănătoasă are aspect roz, nu este sensibilă la palpare și nu sângerează.

În momentul în care oricare din acești parametri nu mai este respectat, este necesar să ne prezentăm la un consult stomatologic pentru a descoperi cauza.

În ceea ce privește tratamentul, primul pas este să curățăm profesional dinții și să instruim pacienții asupra metodelor corecte de igienizare. Se recomandă și produse de folosit acasă cu rol antimicrobian (apă de gură, geluri).

Foarte eficient în ultimii ani s-a dovedit a fi și laserul, cu aplicații multiple în zona dentară, inclusiv de decontaminare, sterilizare a pungilor parodontale și accelerare a procesului de vindecare.

În cazurile avansate de parodontopatie se practică și chiuretajele (curățarea profundă prin metodă chirurgicală și aplicarea diverselor produse la nivel local, intraoperator).

Având în vedere toate acestea, nu e mai simplu să ne spălăm corect pe dinți și să vizităm medicul dentist la fiecare 6 luni?”, încheie medicul stomatolog Sorina Stroe.