Connect with us

Evenimente

Vedete de top au susţinut studenţii care au proiectat oraşele sustenabile ale viitorului din România, premiaţi de Ministrul Tanczos Barna și Asociația RESPO DEEE!

Trei echipe de studenți la arhitectură și urbanism au fost premiate pentru proiectele depuse la concursul RESPO CITY, inițiat de Asociația RESPO DEE și susținut de Minsterul Mediului, Apelor și Pădurilor. Prin intermediul proiectelor, tinerii au prezentat propria viziune a ceea ce înseamnă viitoarele orașe sustenabile din România. Proiectele tinerilor au fost analizate de un juriu de specialitate și, din cele aproape 100 de înscrieri, șase au ajuns în finală și trei au fost premiate cu premii în valoare de 8000 de euro.

Publicat

pe

Vedete de top au susţinut studenţii care au proiectat oraşele sustenabile ale viitorului din România, premiaţi de Ministrul Tanczos Barna și Asociația RESPO DEEE!

Totul s-a derulat în cadrul galei RESPO CITY 2022, ce a avut loc în data de 16 iunie 2022, în București, eveniment prezentat de Amalia Enache, la care au participat Ministrul Mediului, Apelor și Pădurilor, Tanczos Barna, Cristian Pocol, Președintele Asociației RESPO DEE, reprezentanți Mass Media, influenceri și celebrități precum Elisabeta Lipă, Amalia Enache, Cătălin Botezatu, Mihai Morar, Simona Pătruleasa, Andreea Perju, Livia Graur, Larisa Lupoaea, sosite pentru a-i susține pe tineri.

Celebrităţile s-au arătat impresionate de inițiativa Asociației RESPO și de creativitatea tinerilor care au lucrat în echipă în ultimele luni pentru a depune proiecte ce vor putea schimba fața României în următorii ani.

Elisabeta Lipă: „Am văzut tineri care ne dau o mare speranță într-o Românie mai frumoasă, într-o Românie mai bună, într-o Românie în care să creștem sănătos, să respirăm un aer curat, să ne placă ceea ce vedem și să ne placă să venim acasă! Îmi doresc din tot sufletul să văd un început al unui proiect din ceea ce am văzut astăzi, niște proiecte extrem de frumoase și depinde de fiecare autoritate locală ce vrea să își aleagă. Cert este că are ce alege!”

Simona Pătruleasa: „Tot mai mulți tineri ar trebui să intre într-o astfel de competiție pentru că România are nevoie de cât mai multe idei. Dar mai mult decât atât, exact cum a spus și domnul ministru ar trebui ca autoritățile să și implementeze și să se întâmple ceva frumos. Inițiativa există, noi trebuie să ajutăm în sensul ăsta și să facem cumva să trăim într-o lume mai curată, mai bună și într-un mediu curat. Mi-ar fi plăcut să fiu și eu printre studenți pentru că e o meserie frumoasă mai ales dacă și vezi că se pune în practică o idee de genul ăsta, cu atât mai mult mi se pare un câștig.”

Advertisement

Mihai Morar: „România are nevoie în primul rând de astfel de tineri! Trebuie să dăm țara asta, orașele astea trebuie să le dăm acestor tineri. Luați-le! Sunt ale voastre! Nu ale generației mele și cu atât mai mult ale generațiilor mai mari decât a mea. Orașele, țara asta este a lor! Dați țara înapoi acestor studenți care au o educație sănătoasă și apoi rolul lor e de a reda orașele înapoi oamenilor.

Sunt câțiva zeci de ani de când orașele astea tot cresc și efectiv s-au transformat într-o junglă. În sensul că în junglă fiara se întâlnește cu fiara, se privește ochi în ochi și atunci când nu ai o perspectivă, nu ai un verde, nu au un câmp, nu ai un lac, te privești ochi în ochi cu cealaltă fiară și evident că începi să te muști.

Cred că acești tineri de la facultățile de arhitectură au rolul să redea orașele înapoi oamenilor. Orașele să aibă 50% spații verzi, puncte de colectare ale deșeurilor. Mie mi-au plăcut foarte mult proiectele astea, dar dacă va trece un an, vor trece doi și niciunul dintre proiectele astea nu vor fi puse în practică… și e atât de ușor, de fain și de simplu să le pui în practică. Trebuie doar să le dai mână liberă! Cum spunea și Amalia Enache, eu cred că ei ar fi dispuși să lucreze și gratuit pentru primul proiect major din viața lor. Ar fi o carte de vizită pentru studenții ăștia și ar fi o carte de vizită pentru orice primar care ar vrea să facă asta la el în urbe. România din câte știu nu este în momentul ăsta în război, nici deținerea de arme nu este legală. De ce ai ține niște arme și niște bombe în casă? Primul lucru atunci când renunț la un telefon mobil nu e să îl pun la vânzare sau să îl bag într-un sertar că poate mi se va strica ăla nou și să am unul de rezervă. În primul rând o sun pe mama: „nu vrei să îți dau telefonul?” Și eu cred că asta ține de sustenabilitate, să le refolosim, să le dăm mai departe. Cât se folosesc. După care, la deșeu. Cu cât stăm cu mai mult deșeu în casă, cu atât depozităm mai mult deșeu în noi. În momentul în care arunci gunoiul responsabil, practic te eliberezi și de gunoiul din tine!”

Andreea Perju: ”Mă bucur din suflet că în sfârșit cineva a făcut acest prim pas și a oferit studenților șansa de a-și pune mintea la contribuție și imaginația de asemenea. Consider că nu doar România are nevoie de orașe verzi, că întreaga planetă are nevoie de orașe verzi pentru că trebuie să începem să devenim conștienți că resursele planetei sunt limitate. Mi s-au părut niște proiecte interesante în primul rând și m-am bucurat enorm că în timp ce ele erau prezentate vorbeam cu doamna Lipă despre faptul că simt o speranță că următoarele generații cresc cu această responsabilitate și o integrează în educația și creșterea lor. Cred că este important să învățăm să conștientizăm asta, că dacă avem obiecte de care nu mai avem nevoie, trebuie să ne despărțim de ele cu inima deschisă. O mie de cabluri în casă nu ajută mai mult decât dacă ai doar două!”

Larisa Lupoaea: „Incredibil de frumoasă această inițiativă și sper din suflet ca aceste proiecte pe care le-am văzut astăzi să se și implementeze. Cred că asta e important. România are nevoie de genul ăsta de proiecte. Trebuie să ne calibrăm cumva cu curentul care este și în afară și să facem lucruri pentru mediul înconjurător pentru că ăsta e viitorul!Mă uitam pe fiecare proiect în parte și mi se păreau atât de creative și de interesante și cred că avem niște resurse atât de puternice, în ceea ce înseamnă oamenii ăștia care sunt atât de talentați, care trebuie valorificate.”

Advertisement

Livia Graur: „Suntem pe ultimele locuri în ceea ce privește sustenabilitatea și grija pentru mediul înconjurător. Bucureștiul este orașul cu cel mai mic spațiu verde pe cap de locuitor. E foarte mult praf și o vedem, e mai mult praf decât în celelalte capitale europene. În momentul în care ai deschis geamul să aerisești, practic nu aerisești ci doar bagi praf în casă și atunci e foarte important să se gândească proiecte de genul acesta astfel încât cu toții să ne bucurăm pentru că știm că poluarea e una dintre cele mai mari surse de îmbolnăvire. Proiectele studenților sunt foarte interesante și foarte fezabile, adică mi s-a părut că efectiv se pot realiza multe dintre cele prezentate aici.”

Cătălin Botezatu: „Eu susțin această inițiativă de când a apărut. Am aruncat în sensul bun în acele cutii și apoi în unele din ce în ce mai mari tot ce aveam prin casă și m-au determinat să adun fiecare cablu, fiecare chestie casnică de care nu mai aveam nevoie, iar acest lucru l-am promovat pe toate rețelele mele de socializare și nu în ultimul rând mi-am învățat prietenii. Acest proiect este extraordinar, e continuarea a ceea ce au făcut acești oameni și faptul că sunt motivați cu premii este extraordinar pentru că sunt sigur că la anul vor veni alți copii cu proiecte și mai mari, dar cel mai important e ca aceste proiecte minunate să fie preluate de oameni din domeniu, de ministerele care se ocupă, și să beneficiem într-adevăr de străzi curate, de orașe curate, de o țară curată și nu în ultimul rând de o planetă curată!”

Amalia Enache: „De ce are România nevoie cred că simțim cu toții în fiecare zi. Ieșim pe stradă, vedem ce aruncă oamenii și cum aruncă peste tot și nu ne place asta, nu ne face plăcere! Ne uităm pe aplicații, vedem cât de poluat e aerul, ne uităm la știri și vedem că iarăși s-a ars ceva peste noapte, undeva prin jurul Bucureștiului și toate acelea sfârșesc prin a fi respirate de noi! Ne plângem de ce nu s-a făcut în trecut, ne indispune prezentul, dar avem această șansă. În mâinile noastre avem viitorul. Să facem ceva în acest sens înțelegând că nu ne place cum sunt lucrurile acum. Ceea ce îmi doresc este ca aceste spații care există fizic să devină așa cum o arată în momentul de față proiectele lor. Să fie niște exemple că există spații în orașele noastre care pot fi folosite pentru genul ăsta de colectare a deșeurilor de echipamente electrice și electronice pentru că orașele urlă că au nevoie de astfel de spații.”

În proiectul-concurs RESPO CITY (www.respocity.ro), lansat în luna martie, au participat centrele universitare de profil din țară, respectiv Facultatea de Arhitectură și Urbanism București, Facultatea de Arhitectură și Urbanism Timișoara, Facultatea de Construcții, Cadastru și Arhitectură din cadrul Universității Oradea, Facultatea de Arhitectură și Urbanism din Cluj-Napoca și Facultatea de Arhitectură din Iași.

Studenții au fost invitați să-și imagineze o zonă din aceste orașe ale României care să fie dedicată exclusiv responsabilității de mediu și colectării deșeurilor de echipamente electrice și electronice (DEEE). Astfel, tinerii au făcut propuneri de amenajare urbană care să înglobeze puncte de colectare a DEEE-urilor, spații de întâlnire pentru comunitate, locuri de joacă pentru copii, colțuri dedicate schimbului de idei și conferințelor cu scop educativ de mediu.

Advertisement

Tema propriu-zisă a concursului RESPO CITY a constat în amenajarea unei suprafețe de 600 – 800 mp (într-o zonă, la alegerea participantului și predefinită în regulament), care să includă următoarele: zona verde de recreere – 50% din totalul suprafeței; zona de colectare a deșeurilor de echipamente electrice și electronice (DEEE) – 25% din totalul suprafeței și zonă de educare și conștientizare – 25% din total suprafață. Siturile care fac obiectul concursului există în mod fizic și sunt localizate în București, Cluj-Napoca, Timișoara, Oradea si Iași, iar proiectul fiecărui concurent a constat în maximum 3 planșe din care să reiasă viziunea proprie asupra spațiului ales.

Câștigătorii RESPO CITY, ediția 2022

Trei echipe de studenți au fost premiate pentru proiectele depuse, cu premii în valoare de 8000 de euro.

Locul 3 a fost ocupat de Ștefania Burlacu și Sabina Stoica, studente la Universitatea de Arhitectură și Urbanism „Ion Mincu” din București, pentru proiectul lor, DEEEYARD.

”A fost un concurs foarte frumos care ne-a stimulat din toate punctele de vedere. Să creem un mediu mai bun a fost dorința noastră principală în acest concurs și sperăm ca demersul chiar să ia naștere și lucrurile să prindă formă”, au declarat câștigătoarele care au primit un premiu de 1000 de euro.

Advertisement

Locul 2 a fost ocupat de Andreea Elena Istrate, studentă a Universității de Arhitectură și Urbanism „Ion Mincu” din București, pentru proiectul RESPO HUB. ”A fost un concurs care ne-a determinat să gândim altfel și să ne bucurăm mai mult de oraș prin ce am propus. Am încercat să visez cât mai mult prin acest proiect. Vă mulțumesc pentru tema pe care ne-ați dat-o!”, a declarat câștigătoarea premiului de 2000 de euro.

Locul 1 a fost ocupat de Denisa Petra Boț și Emanuel Andrei Cotoară de la Facultatea de Arhitectură și Urbanism Timișoara, cu proiectul COLLECTIVE NATURE, aplicat pentru Parcul Botanic din Timișoara. ”Proiectul elaborează ideea de scenă a naturii, o platformă unde ea poate să își expună mereu rolul esențial în bunăstarea comunității. Clădirile propuse se contopesc cu elementele naturale într-o simbioză firească. Clădirile de tip modular din elemente prefabricate au fost amplasate pe parcelă astfel încât s-au creat trasee, terase, spații și locuri care îmbrățișează mediul înconjurător și îl plasează pe utilizator într-un cadru natural inedit”, au explicat studenții ideea proiectului.

”Credem că inițiativa concursului este foarte bună și că orașul viitorului poate deveni realitate. Orașul depinde de noile generații și ne bucurăm că ne-am putut exprima ideile, cum am vedea noi viitorul în România”, au adăugat aceștia.
Câștigătorii locului 1, în valoare de 5000 de euro, au fost anunțați de Ministrul Mediului, Apelor și Pădurilor, Tanczos Barna.

”Este un lucru extraordinar să țin în mână șase proiecte, șase vise, și sper din tot sufletul ca acestea să se transforme in realitate. Vor avea nevoie de sprijinul autorităților locale, al companiilor care au în administrare acest tip de zone, dar, cel mai important lucru este că studenții s-au implicat atât de mult, în ciuda perioadei de pregătire pentru examene, cu care s-a suprapus. Proiectele sunt combinații foarte bune între responsabilitatea pentru mediu, locul unde se pot colecta deșeurile de echipamente electrice și electronice și locurile unde puteti petrece timpul frumos alături de prieteni și colegi. Îi felicit încă o data! Ceea ce vedeți este un incentive puternic pentru colegi de a concura la rândul lor anul viitor. Vă asteptam și la anul cu proiecte care să schimbe fața acestei țări. Implicarea generației voastre poate schimba fața României în ceea ce privește responsabilitatea în gestionarea tuituror tipurilor de deșeuri”, a declarat Ministrul Mediului, Apelor și Pădurilor, Tanczos Barna.

Cristian Pocol, Președintele Asociației RESPO DEEE, a explicat cum a pornit ideea acestui proiect-concurs național.
”Acest concurs a plecat de la o discuție pe care am avut-o în interiorul unui spațiu din București, unde se preta un centru de colectare a deșeurilor de echipamente electrice și electronice, pe care însă cetățenii nu îl doreau să îl aibă în apropiere. Considerau deșeurile ca pe ceva inestetic, cu miros, ceva negativ. Prin această inițiativă încercăm să transformăm această preconcepție, să integrăm aceste zone de colectare a DEEE-urilor într-un mod cât mai armonios, pentru a fi la îndemâna fiecărui locuitor al orașului. Un loc unde cetățeanul să își poată aduce deșeurile, dar să se și poată informa și să si primească instrucțiuni pentru repararea acelor echipamente în vederea reutilizării. Sunt sigur că la următoarele ediții colegii acestor tineri participanți vor fi și mai motivați și vor participa la RESPO CITY într-un număr și mai mare. Mi-aș dori ca unitățile administrativ-terioriale să preia proiectele și să le pună în aplicare”, a declarat Cristian Pocol, Președintele Asociației RESPO DEEE (www.respo.ro).

Advertisement

Juriul de specialitate a fost compus din Ștefan Ghenciulescu, Redactor-șef Zeppelin Magazine conferențiar Universitatea de Arhitectură și Urbanism “Ion Mincu” din București, Teodora Mețiu, Trainer public speaking și consilier de afaceri europene în Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor, Mihai Drăgan, Director comunicare în Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor, Șerban Țigănaș, Decan al Facultății de Arhitectură și Urbansim din Cluj Napoca, Lorena Brează, Fondator The Challenge Academy, Cristian Blidariu, Decan al Facultatii de Arhitectură și Urbanism Timișoara.